Ca să înţelegem taoismul, trebuie să recreiem structura mentală în care poate fi înţeles. Dar nu poţi să adopţi forţat această structură mentală, după cum nu poţi potoli agitaţia unei ape cu mîna.
Totuşi, punctul nostru de plecare trebuie să fie uitarea a ceea ce ştim, sau credem că ştim, suspendarea judecăţii legate practic de toate lucrurile, reîntoarcerea la ceea ce am fost cînd eram copii, cînd nu învăţasem încă numele lucrurilor şi limbajul pe care îl folosim. Iar în această stare, deşi avem trupuri extrem de sensibile şi simţuri extrem de vii, nu avem cu ce să alcătuim comentarii intelectuale sau verbale despre ceea ce se întîmplă. (Alan Watts)
Contrar traducerilor moderne ale Tao Te Ching, taoismul nu este o filozofie misterioasă, esoterică, potrivită curentului New Age. El nu a fost fondat pe principiile celorlalte religii importante. Nu se aseamănă nicidecum cu iudaismul, creştinismul sau budismul, pentru a afirma că oamenii trebuie să se iubească necondiţionat […] Taoismul nu este o credinţă oarbă. (Extras din Newsletter editat de Center for Traditional Taoist Studies, Boston, Massachusetts)
Taoismul nu este nici religie şi nici filozofie. El este un mod de viaţă. […] Tao este ordinea naturală a lucrurilor. (Extras de pe site-ul de Taoism http://www.crystalinks.com/taoism.html)
Taoismul este, în sens extins, căutarea adevărului şi realităţii. În sens restrîns, el este cunoaşterea originală, tradiţională, a Chinei. (Extras din cartea Awakening to the Tao, de Liu I-ming, traducere de Thomas Cleary).
O minte clară din minunata noastră esenţă fundamentală care ne-a fost dată de natură şi nu este o achiziţie personală. Imparţialitatea dincolo de orice specific cultural cultivă claritatea şi vederea adîncă. ţelepciune. E greu să menţii înţelepciunea neîntreruptă. (Extras din Clear Mind, www.flowinghands.com/mbs_htm/mbs.art.clear.mind.htm)
Astfel, chiar dacă cuvîntul Tao este folosit în loc de Christos în traducerea chineză a evengheliei după Ioan, nu trebuie să conchidem că taoismul şi creştinismul sînt unul şi acelaşi lucru. Ele nu sînt identice. Creştinismul proclamă un creator personal care este moral mînios datorită păcatelor omeneşti şi va judeca lumea cîndva după dreptate (Romani 1:18–2:6). Taoismul proclamă un principiu creator impersonal care nu face nicio distincţie între bine şi rău şi nu judecă pe nimeni. (Taoism and Christianity de Michael Greghorn, www.probe.org/content/view/892/0/)
Taoismul… este religia lui Tao, un termen care semnifică cărare sau drum, dar indică în acest caz particular calea, cursul sau mişcarea Universului, procesele şi metodele sale. Cu alte cuvinte, Taoismul este Religia Cerului şi Pămîntului, a Cosmosului, a Lumii sau Naturii în sensul cel mai larg al acestor termeni. De aceea îl putem numi Naturism. (De Groot: Religious System of China, IV, p. 66.)
Taoismul se bazează pe ideea că înapoia lucrurilor materiale şi a tuturor scimbărilor din lume se află un principiu fundamental şi universal: Calea sau Tao. Acest principiu dă naştere la tot ce există şi guvernează totul, toate schimbările şi formele de viaţă. Înapoia multiplicităţii şi contradicţiilor uimitoare ale lumii se află o singură unitate, Tao. Scopul vieţii omului., aşadar, este să trăiască în acord cu Tao… (Extras de pe site-ul www.wsu.edu:8001/~dee/CHPHIL/TAOISM.HTM)
––––––––
Mai multe citate vor fi postate în curînd – dacă vrei să fii la curent cu noutăţile abonează-te la Newsletter (vezi meniul din stînga).